Partidul de guvernământ a anunțat recent despre o nouă schimbare de anvergură în sistemul educațional din țară și anume reorganizarea a 73 de școli cu efective reduse. Măsura anunțată de ministerul Educației și Cercetării, este prezentată ca una necesară pentru îmbunătățirea calității educației și extinderea accesului elevilor la programe moderne. Deși argumentele oficiale pun accent pe eficientizare și echitate, în viziunea Partidului Popular din Moldova reforma ridică un set de întrebări importante privind impactul social, infrastructural și pe termen lung asupra comunităților rurale, aflate într-o derivă profundă și depopulare alarmantă.

Argumentele MEC pornesc de la o raționalitate economică și corelarea dimensiunii școlii cu performanța în învățământ. Ministerul invocă date sugestive: școlile mici tind să aibă rezultate școlare mai slabe, cu o medie la examenele gimnaziale de 5,77, în timp ce școlile mari ating 7,1. În plus, profesorii suprasolicitați, lipsa laboratoarelor și oferta educațională limitată sunt realități evidente în multe sate ale RM.

În logica ministerului școlile mici înseamnă calitate scăzută, o rețea fragmentată crește costurile, concentrarea elevilor în instituții mai mari oferă acces la resurse mai bune.

Acesta este un argument valid în principiu prin care școlile foarte mici sunt, într-adevăr, dificil de susținut administrativ și financiar, iar corelarea între mărimea instituției și performanță este prezentă în multe sisteme educaționale europene.

Alte argumente invocate de ministerul de resort sunt:

-Condiția existenței unei școli alternative în raza de 20 km – evită închiderea școlilor fără soluții de transport sau acces.

-Suport financiar pentru elevi și părinți – alocație de 1 000 lei/lună și transport gratuit. Măsura atenuează nemulțumirile și barierele sociale.

-Sprijin pentru profesori – reconversie profesională, relocare, acoperirea transportului, indemnizații de până la 300 000 lei.

-Impact relativ redus ca număr de elevi – aproximativ 1 328 de copii, adică sub 0,5% din totalul elevilor din țară.

Partidul Popular din Moldova atenționează partidul de guvernământ asupra unor riscuri majore pentru viitorul învățământului din Moldova care nu și-a revenit încă de la precedentele valuri de „optimizare”, când școlile au fost închise fără alternative reale.

PPM vede în reforma anunțată de MEC câteva vulnerabilități și probleme structurale

Riscul depopulării accelerate a satelor iar închiderea sau transformarea școlilor este aproape întotdeauna percepută ca un semnal al declinului localității. Experiențele anterioare arată că:

familiile tinere evită localitățile fără școală gimnazială,

migrația internă și externă se intensifică,

satul pierde o instituție centrală pentru comunitate.

Partidul Popular din Moldova consideră că semnalul dat de autorități este unul periculos iar reorganizarea învățământului rural poate aduce economii pe termen scurt, dar costuri sociale complicate pe termen lung.

Un alt argument invocat de PPM este că  transportul gratuit nu rezolvă problema deplasărilor lungi.

MEC afirmă că majoritatea elevilor vor merge sub 10 km, dar „majoritatea” nu înseamnă „toți”.

Pentru copiii de 6–10 ani, chiar și 10 km zilnic poate fi obositor, mai ales în condițiile drumurilor rurale.

Timpul de navetă poate reduce participarea la activități extracurriculare.Copiii mai mici pot dezvolta anxietate de călătorie și oboseală cronică.

Deși transportul gratuit este necesar, el nu elimină impactul psihologic și fizic al navetei.

Un alt risc, poate cel mai periculos, în viziunea Partidului Popular din Moldova este riscul pierderii identității comunitare

Școala este, în multe sate, unul dintre puținele spații publice active.Transformarea acesteia într-o unitate cu nivel mai mic poate afecta coeziunea comunitară, implicarea părinților, dinamica locală a evenimentelor culturale. Acest impact este rar cuantificat, dar este real cu consecințe de durată pentru învățământul rural.

Prin urmare, PPM consideră că propunerile MEC privind reorganizarea școlilor din satele Moldovei nu rezolvă în sine problema. Statul justifică aceste schimbări prin rezultate slabe, dar PPM atrage atenția că  performanțele reduse nu sunt cauzate exclusiv de dimensiunea școlii. Motivele sunt cu mult mai profunde care includ: lipsa investițiilor continue, subfinanțarea rurală cronică, salarizare insuficientă, programe școlare compacte și neadaptate mediului rural, migrația masivă a părinților.

Partidul Popular din Moldova consideră că implementarea unor reforme în învățământul rural depinde și de autoritățile locale care fie pot fi reticente din motive politice, fie se confruntă cu presiuni electorale, sau au capacități administrative diferite, în mare parte deficitare. Acest lucru poate duce la aplicare neuniformă, amânări sau decizii contradictorii.

În concluzie Partidul Popular din Moldova consideră că deși poziția MEC este construită pe o logică de optimizare și pe date care indică performanțe modeste în școlile foarte mici, totuși, rămân două mari riscuri:

-impactul social asupra comunităților rurale, care poate accentua depopularea;

-neglijarea cauzelor profunde ale slabei calități a educației din mediul rural.

PPM crede că reforma poate fi necesară, dar nu este suficientă și nici lipsită de costuri. Pentru a nu deveni o simplă măsură contabilă, ea trebuie integrată într-o strategie rurală mai amplă: investiții în infrastructură, atragerea profesorilor bine pregătiți, digitalizare și programe educaționale adaptate realităților locale.

PPM reiterează că educația nu este un moft, ci fundamentul pe care se clădește viitorul unei țări. Dacă vrem o Republică Moldova europeană, prosperă și competitivă, investițiile în școli, profesori și elevi trebuie să fie reale, consecvente și inteligente. În schimb, dacă perpetuăm reforme făcute pe genunchi și lăsăm sistemul să degradeze, peste un deceniu ne vom confrunta cu un vid educațional: fără elevi, fără profesori și, cel mai grav, fără perspective. Alegerea ne aparține — schimbare sau stagnare.