Alexandru Oleinic : ”Efectele miliardului furat”
Publicarea primei informații privind restituirea miliardului furat, potrivit căreia Ministerul Finanțelor a transferat Băncii Naționale a Moldovei o primă parte de 50 de milioane de lei din datoria creată ca urmare a furtului miliardului în 2014 și dobânda de 618 milioane de lei pentru întreaga datorie a bulversat din nou opinia publică privind recuperarea acestui miliard. Dar, indiferent de opiniile expuse, un lucru este cert – aceste 50 de milioane lei au fost acumulate la bugetul de stat din impozite și taxe, achitate de fiecare din noi fie prin impozit pe venit, fie prin taxele achitate din salariile și pentru servicii.
Informația prezentată la proiectul legii cu privire la modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017, potrivit căreia veniturile la bugetul de stat au fost majorate cu peste 2 miliarde lei din taxe și impozite de la începutul anului, concomitent cu diminuarea veniturilor preconizate din granturi cu aproximativ 2 miliarde lei prognozate – ne confirmă foarte clar cine achită si suportă efectele miliardului furat.
Și mai mult, această diminuare a veniturilor prognozate la bugetul de stat din granturi cu 2 miliarde lei concomitent cu majorarea veniturilor din impozite și taxe, cu peste 2 miliarde lei - este dovada incompetenței și incapacității de a face față, sau, mai bine zis, de a respecta promisiunile și de a realiză măsurile impuse de donatori pentru acordarea granturilor.
Iar propunerile de majorare a cheltuielilor pentru economie cu doar 224 milioane lei, de rănd cu creșterea datoriei de stat de peste 37%, creșterea soldului negativ al balanței comerciale cu peste 300 milioane dolari, diminuarea cifrei de afaceri în domeniul comerțului cu amănuntul și creșterea ratei inflației pînă la 7,65% - nicidecum nu ne sugerează că economia națională va genera creștere. Iar dacă vom continua la nesfîrșit să lăsăm economia națională în continuă dependentă ba de remitențe, ba de finanțările partenerilor de dezvoltare, vom condamna cetățenii Republicii Moldova să suporte și să achite consecințele prăbușirii economiei naționale.
Cele invocate, împreună cu scăderea dramatică a nivelului de creditare a economiei de către sistemul bancar (minus 40%), diminuarea sumei transferurilor bănești ale moldovenilor care muncesc peste hotarele Republicii Moldova – de la 1,129 miliarde de dolari în 2015 la 1,009 miliarde de dolari în 2016 – toate sunt aceleași efecte negative ale furtului miliardului. În consecință, economia națională pierde un suport de peste un miliard de dolari, iar cetățenii vor compensa această pierdere a economiei naționale achitînd mai multe taxe și impozite.
Paradoxală situație: în loc de recuperarea miliardului furat de la cei care l-au furat, miliardul se recuperează din banii de la bugetul de stat, adică tot din banii noștri și tot din contul nostru, al fiecărui cetățean.
Și acest lucru se produce în condițiile în care cetățenii sînt cei care contribuie și la profitabilitatea băncilor comerciale din Republica Moldova, majorînd an de an soldul depozitelor: cu 23 la sută (31349,3 mil.lei) în 2013, adică pînă la furtul miliardului; cu 7,6 la sută (2,7 miliarde lei) în 2016 și respectiv cu 1,2 la sută (461,5 mil.lei) în semestrul I al anului 2017. Pentru comparație, contribuția persoanelor juridice la majorarea soldului depozitelor bancare a fost în scădere: cu 30.5 la sută (51 889,9 mil.lei) în 2013: cu doar 13,2 la sută (2 mlrd.lei) în 2016 și respectiv cu 5,6 la sută (956,6 mil.lei).
Situația la care s-a ajuns în Republica Moldova, caracterizată prin incompetenta guvernărilor proeuropene și discreditarea elitei politice moldovenești, prin divizarea tot mai pronunțată a societății, sărăcirea populației ce aduce la cresterea continua a exzodului cetatenilor din tara, ne indică una - că doar cetățenii sunt cei care, prin implicare, pot readuce starea de lucruri la normalitate.
.jpg)
(1).png)
.jpg)